Brăila oferă 84 de școli gimnaziale cu candidați la Evaluarea Națională 2026, un județ în care Colegiul Național „Gheorghe Munteanu Murgoci” din Brăila a obținut exact aceeași medie, 8.94, în ambii ani analizați, o stabilitate perfectă, rară într-o comparație bazată pe doar 2 ani de date. Media generală a fost de 6.27, cu variații de la 3.97 la 8.94 (la același colegiu). Clasamentul top școli Brăila de mai jos acoperă rezultatele tuturor unităților de învățământ gimnazial din județ, inclusiv liceele cu ciclu gimnazial, precum Liceul „Dr. Luca” sau Liceul Tehnologic „Nicolae Titulescu” Însurăței, nu doar școlile gimnaziale de sine stătătoare.
Articolul de față prezintă top 20 școli gimnaziale din Brăila, ordonate descrescător după media generală obținută la Evaluarea Națională din 2026, plus o analiză comparativă cu datele din 2025 pentru a identifica tendințe și a oferi context istoric.
Notă importantă despre analiza istorică: comparația 2025-2026 se bazează pe doar 2 ani de date. Îți oferă context informativ, nu o predicție pentru viitor. Mediile la Evaluarea Națională variază anual în funcție de dificultatea subiectelor, compoziția fiecărei generații de elevi și alți factori locali specifici fiecărei școli. Pentru recomandări adaptate exact situației copilului tău, cea mai bună sursă rămân profesorii lui.
Dacă copilul tău urmează să susțină Evaluarea Națională, exersează cu testele grilă pentru Evaluarea Națională, construite după modelul oficial de examen. După ce primești rezultatele, folosește calculatorul de admitere la liceu ca să vezi la ce licee din Brăila media obținută ar fi fost suficientă în anii anteriori.
Date oficiale: toate mediile și informațiile despre candidați sunt extrase din rezultatele oficiale ale Evaluării Naționale publicate de Ministerul Educației pentru anii 2025 și 2026, disponibile la evaluare.edu.ro.
Top școli Brăila: clasamentul celor 20 de școli gimnaziale (2026)
Clasamentul include top 20 școli gimnaziale din Brăila cu cele mai mari medii la Evaluarea Națională 2026. Media reprezintă rezultatul agregat al tuturor candidaților evaluați din acea școală, nu nota unui singur elev. Primul loc, Colegiul Național „Gheorghe Munteanu Murgoci” din Brăila, are și propria pagină de liceu, cu mediile de admitere din anii anteriori, util pentru părinții care urmăresc traseul complet, de la gimnaziu la liceu, în cadrul aceleiași instituții.
Analiza urban vs. rural în top școli Brăila
Înainte de a intra în analiza celor doi ani, merită menționat: clasamentul de mai sus amestecă colegii mari, din Brăila, cu școli foarte mici, din comune, unde câțiva candidați pot influența puternic media. E cazul Școlii Gimnaziale Jirlău (locul 15, cu 19 candidați) sau al Școlii Gimnaziale Gemenele (locul 18, cu doar 10 candidați).
Medii pe mediu de reședință
| Mediu | Nr. Școli | Medie Generală 2026 | Candidați |
|---|---|---|---|
| Urban | 35 | 6.93 | 1.163 |
| Rural | 49 | 5.79 | 665 |
Observație: în Brăila, școlile din mediul urban au înregistrat, în medie, un rezultat cu 1.14 puncte mai mare decât cele din mediul rural (6.93 față de 5.79 în 2026, calculat ca medie a mediilor fiecărei școli din categoria respectivă). Diferența poate reflecta factori multipli, precum accesul la resurse educaționale suplimentare, dimensiunea claselor sau contextul socio-economic local, și nu constituie o evaluare a calității predării în sine.
Cele mai bune școli gimnaziale din Brăila – mediul urban
| Școala | Medie EN 2026 | Nr. candidați | Observații |
|---|---|---|---|
| Colegiul Național „Gheorghe Munteanu Murgoci”, Brăila | 8.94 | 28 | – |
| Colegiul Național „Nicolae Iorga”, Brăila | 8.45 | 29 | – |
| Colegiul Național „Nicolae Bălcescu”, Brăila | 8.24 | 23 | – |
| Școala Gimnazială „Fănuș Neagu”, Brăila | 8.21 | 81 | – |
| Școala Gimnazială „Ion Creangă”, Brăila | 8.20 | 74 | – |
Toate cele 5 școli urbane de top au eșantioane solide, de cel puțin 23 de candidați, deci mediile lor reflectă rezultatul unui grup relevant de elevi. Aceleași 5 școli ocupă și primele 5 locuri din clasamentul general în Brăila. Niciun rezultat rural nu reușește să depășească nivelul atins de colegiile mari din municipiul reședință de județ.
Cele mai bune școli gimnaziale din Brăila – mediul rural
| Școala | Medie EN 2026 | Nr. candidați | Observații |
|---|---|---|---|
| Școala Gimnazială Jirlău | 7.34 | 19 | – |
| Școala Gimnazială Gemenele | 7.13 | 10 | – |
| Școala Gimnazială „Alexandru Vechiu”, Zăvoaia | 6.72 | 17 | – |
| Școala Gimnazială Chiscani | 6.70 | 14 | – |
| Școala Gimnazială Tichilești | 6.65 | 16 | – |
Pentru un părinte dintr-o comună din județul Brăila, tabelul arată că rezultate solide există și în mediul rural, deși niciuna dintre aceste 5 școli nu ajunge la nivelul primelor 5 urbane. Toate cele 5 se bazează pe eșantioane de peste 10 candidați, deci niciuna nu e un caz izolat de 1-2 elevi.
Evoluția decalajului urban-rural 2025 → 2026
Decalajul dintre mediul urban și cel rural s-a mărit ușor, de la 1.06 puncte în 2025 (7.43 urban față de 6.37 rural) la 1.14 puncte în 2026 (6.93 față de 5.79), o variație de +0.08 puncte. E o mișcare mult mai mică decât lărgirea de 0.36 puncte din Alba (de la 0.75 la 1.11 puncte), dar în aceeași direcție de creștere a decalajului, opusă reducerii observate în Brașov, unde decalajul s-a strâns de la 1.84 la 1.52 puncte.
Evoluția mediilor 2025 → 2026: analiză comparativă
Limitările analizei: comparația se bazează pe 2 seturi de date (2025 și 2026). În statistică, sunt necesare mai multe intrări pentru tendințe fiabile. Observațiile de mai jos oferă context informativ util, dar nu permit predicții pentru anii viitori. Mediile la Evaluarea Națională depind de factori specifici fiecărui an, precum dificultatea subiectelor, compoziția generației de candidați și contextul local al fiecărei școli.
Tabel comparativ top 20 școli din Brăila
| Școală | 2025 | 2026 | Variație | Observație |
|---|---|---|---|---|
| Colegiul Național „Gheorghe Munteanu Murgoci”, Brăila | 8.94 | 8.94 | 0.00 | Stabil |
| Colegiul Național „Nicolae Iorga”, Brăila | 8.46 | 8.45 | -0.01 | Stabil |
| Colegiul Național „Nicolae Bălcescu”, Brăila | 8.77 | 8.24 | -0.53 | Scădere |
| Școala Gimnazială „Fănuș Neagu”, Brăila | 8.44 | 8.21 | -0.23 | Scădere |
| Școala Gimnazială „Ion Creangă”, Brăila | 8.32 | 8.20 | -0.12 | Scădere |
| Colegiul Național Pedagogic „Dumitru Panaitescu Perpessicius”, Brăila | 7.63 | 8.14 | +0.51 | Creștere |
| Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza”, Brăila | 8.21 | 7.79 | -0.42 | Scădere |
| Școala Gimnazială „Ion Luca Caragiale”, Brăila | 7.46 | 7.74 | +0.28 | Creștere |
| Școala Gimnazială „Mihu Dragomir”, Brăila | 7.95 | 7.72 | -0.23 | Scădere |
| Școala Gimnazială „Mihai Eminescu”, Brăila | 8.16 | 7.63 | -0.53 | Scădere |
| Școala Gimnazială „George Coșbuc”, Brăila | 6.94 | 7.55 | +0.61 | Creștere |
| Liceul „Dr. Luca”, Brăila | 6.91 | 7.45 | +0.54 | Creștere |
| Colegiul Național „Ana Aslan”, Brăila | 7.78 | 7.44 | -0.34 | Scădere |
| Școala Gimnazială „Mihai Viteazul”, Brăila | 7.24 | 7.37 | +0.13 | Creștere |
| Școala Gimnazială Jirlău | 6.47 | 7.34 | +0.87 | Creștere |
| Liceul Tehnologic „Nicolae Titulescu” Însurăței | 7.17 | 7.32 | +0.15 | Creștere |
| Școala Gimnazială „Vlaicu Vodă”, Brăila | 8.14 | 7.22 | -0.92 | Scădere |
| Școala Gimnazială Gemenele | 7.83 | 7.13 | -0.70 | Scădere |
| Școala Gimnazială „Dimitrie Cantemir”, Brăila | 7.05 | 7.04 | -0.01 | Stabil |
| Școala Gimnazială „Vasile Alecsandri”, Brăila | 7.32 | 7.01 | -0.31 | Scădere |
Școli care au înregistrat creșteri în 2026 față de 2025
7 din cele 20 de școli de top au înregistrat creșteri între 2025 și 2026.
Cea mai mare creștere aparține Școlii Gimnaziale Jirlău, care a urcat de la 6.47 la 7.34 (+0.87 puncte) și a avansat de pe locul 53 direct pe locul 15, pe un eșantion de 19 candidați. Urmează Școala Gimnazială „George Coșbuc” din Brăila, cu +0.61 puncte (locul 37 → 11, 24 de candidați), și Liceul „Dr. Luca” din Brăila, cu +0.54 puncte (locul 38 → 12, 16 candidați).
Cea mai solidă creștere statistic e cea a Colegiului Național Pedagogic „Dumitru Panaitescu Perpessicius” din Brăila: +0.51 puncte, pe un eșantion de 50 de candidați, un salt care a dus școala de pe locul 17 direct pe poziția 6, cea mai mare urcare de poziții din tot top 20. Altă creștere notabilă: Școala Gimnazială „Ion Luca Caragiale” din Brăila, +0.28 puncte, 43 de candidați, locul 18 → 8.
Școli stabile (variație minimă ± 0.03 puncte)
3 din cele 20 de școli din top s-au încadrat în intervalul de stabilitate de ±0.03 puncte în Brăila.
Cazul cel mai izbitor din tot clasamentul e chiar liderul județului: Colegiul Național „Gheorghe Munteanu Murgoci” din Brăila a înregistrat o variație de exact 0.00 puncte (8.94 → 8.94), pe un eșantion solid de 28 de candidați, singura școală din top 20 a cărei medie nu s-a mișcat deloc, nici măcar la a doua zecimală, și care și-a păstrat locul 1 în ambii ani. Colegiul Național „Nicolae Iorga” din Brăila a rămas aproape neschimbat, -0.01 puncte (8.46 → 8.45), pe 29 de candidați, urcând totuși de pe locul 3 pe locul 2. Același tipar la Școala Gimnazială „Dimitrie Cantemir” din Brăila, -0.01 puncte (7.05 → 7.04), pe 31 de candidați, de pe locul 32 pe locul 19.
Școli care au înregistrat scăderi în 2026 față de 2025
10 din cele 20 de școli din top au înregistrat scăderi între 2025 și 2026, jumătate din grup.
Cea mai mare scădere e la Școala Gimnazială „Vlaicu Vodă” din Brăila, -0.92 puncte, pe un eșantion de 34 de candidați, ceea ce a coborât-o de pe locul 8 pe locul 17. Urmează Școala Gimnazială Gemenele, -0.70 puncte (10 candidați, locul 13 → 18). Două școli au scăzut cu exact aceeași amploare, -0.53 puncte, dar pe eșantioane foarte diferite: Colegiul Național „Nicolae Bălcescu” din Brăila (23 de candidați, locul 2 → 3) și Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” din Brăila (96 de candidați, locul 7 → 10). Alte scăderi notabile: Colegiul Național „Ana Aslan” din Brăila, -0.34 puncte, 48 de candidați, locul 15 → 13.
Posibile explicații (nu certitudini): variații în dificultatea subiectelor de la un an la altul, compoziția diferită a fiecărei generații de candidați sau factori locali specifici fiecărei școli. Fără date din mai mulți ani, nu se poate stabili o cauză precisă pentru fiecare scădere în parte.
Context Brăila – tendința generală
La nivel de top 20, media celor 20 de școli a scăzut ușor, de la 7.76 la 7.70 (-0.06 puncte), mult mai puțin decât media generală a întregului județ, care a coborât de la 6.78 la 6.27 (-0.51 puncte), o scădere mai mare decât în Cluj (-0.38), Bihor (-0.35) sau Constanța (-0.37).
Practic, școlile care erau deja în top 20 au avut, per ansamblu, un an aproape neschimbat, în timp ce media calculată pe toate cele 84 de școli cu candidați în 2026 a scăzut mult mai abrupt. Numărul de școli cu medie peste 8.00 a coborât de la 9 la 6, iar numărul total de candidați a scăzut de la 2.013 la 1.828 (-185, aproximativ -9.2%), o scădere mai accentuată decât în Suceava (-4.6%) sau Prahova (-5.9%), dar sub cea din Galați (-12.6%).
Română vs. Matematică în Brăila
Comparație pe materii, Brăila 2026
| Materie | Nota 10 | Medie peste 9 | Medie peste 8 | Cu medie de cel puțin 5 |
|---|---|---|---|---|
| Limba Română | 4 | 264 | 645 | 1.453 (84.2%) |
| Matematică | 1 | 149 | 490 | 1.343 (78.1%) |
În Brăila, Limba Română a avut de 4 ori mai multe medii de 10 decât Matematica (4 față de 1) și un procent mai mare de elevi cu cel puțin nota 5 (84.2% față de 78.1%).
Contextul istoric arată o schimbare de direcție amplă: în 2025, Matematica conducea clar la notele de 10 în Brăila, 15 față de doar 7 la Română. În 2026, Matematica s-a prăbușit la o singură notă de 10 (-14, o scădere de aproape 93%), în timp ce Română a scăzut mai puțin abrupt, la 4 (-3, o scădere de 43%). Procentual, prăbușirea de la Matematică e mai amplă decât cea din Alba (10 → 1, -90%) sau din Suceava (14 → 3, -79%), deși în număr absolut de note pierdute rămâne sub cea din Bacău (18 → 2, o pierdere de 16 note). Tiparul poate varia de la un an la altul și nu garantează o continuare în 2027.
Cum să interpretezi responsabil aceste rezultate
Rezultatele EN din 2025 și 2026 oferă context istoric despre o școală, nu o judecată definitivă despre calitatea ei. Spre deosebire de admiterea la liceu, unde părinții pot influența strategic rezultatul prin ordinea opțiunilor, Evaluarea Națională e un examen deja susținut, retrospectiv: datele arată ce s-a întâmplat, nu ce se va întâmpla.
Ce poți învăța din comparația 2025-2026
Volatilitate: Colegiul Național Pedagogic „Dumitru Panaitescu Perpessicius” din Brăila a variat cu +0.51 puncte între 2025 și 2026, pe un eșantion solid de 50 de candidați, suficient de mare pentru a trata rezultatul ca pe o schimbare reală. Un caz mai fragil e Școala Gimnazială Jirlău, cu o creștere aproape la fel de mare (+0.87 puncte), dar pe doar 19 candidați, un eșantion mai mic, de tratat cu ceva mai multă prudență. Vezi analiza completă mai sus.
Stabilitate relativă: la polul opus volatilității de mai sus stă Colegiul Național „Gheorghe Munteanu Murgoci” din Brăila, cu o medie identică în ambii ani (8.94), semn că locul 1 din Brăila nu a fost un rezultat întâmplător al unui singur an. Vezi analiza completă mai sus.
Context urban vs rural: în Brăila, școlile din mediul urban au avut o medie de 6.93 în 2026, comparativ cu 5.79 în mediul rural, o diferență de 1.14 puncte. Vezi analiza completă mai sus.
Comparație Română vs Matematică: la Limba Română au fost 4 medii de 10 în 2026, față de doar 1 la Matematică, deși în 2025 Matematica era liderul (15 față de 7). Vezi comparația completă pe materii mai sus.
Ce NU poți deduce
Nu poți prezice media de la Evaluarea Națională pentru anul viitor la nicio școală, indiferent de tendința observată în cei 2 ani analizați. Un salt precum cel al Școlii Gimnaziale Jirlău (+0.87 puncte) nu garantează o continuare a acestui tipar în 2027, mai ales pe un eșantion de doar 19 candidați.
Nu poți trage concluzii despre calitatea predării doar din medie. Compoziția cohortei de elevi, contextul socio-economic local și numărul de candidați afectează rezultatele independent de calitatea efortului depus în școală.
Nu poți presupune o cauzalitate directă între variațiile de medie și vreo schimbare specifică din școală, fără date verificate pe mai mulți ani.
Nu poți compara direct Brăila cu alte județe fără context. O poziție națională mai bună sau mai slabă într-un an nu înseamnă automat „școli mai bune” sau „școli mai slabe”, ci poate reflecta pur și simplu performanța relativă a celorlalte județe.
Ce înseamnă aceste rezultate pentru următorii pași
Pasul 1: rezultatele EN sunt un punct de plecare, nu un verdict. Discută-le cu profesorii copilului tău.
Pasul 2: dacă evaluezi o școală pentru înscriere, tratează aceste date drept un reper istoric, nu un criteriu unic. Vizitează școala și vorbește cu cadrele didactice.
Pasul 3: media la Evaluarea Națională contează direct pentru admiterea la liceu. Folosește calculatorul de admitere la liceu ca să vezi la ce licee din Brăila această medie ar fi fost suficientă istoric, apoi consultă și ghidul nostru cu top licee Brăila, care arată mediile de admitere din anii anteriori.
Context Brăila în sistemul național
Dimensiunea sistemului
În 2026, Evaluarea Națională în Brăila a inclus:
- 84 de școli gimnaziale din Brăila cu candidați
- 1.828 de candidați evaluați total
- Media maximă: 8.94 (la Colegiul Național „Gheorghe Munteanu Murgoci” din Brăila, pe un eșantion de 28 de candidați, școală ce are și propria pagină de liceu, cu mediile de admitere din anii anteriori)
- Media minimă din top 20: 7.01
Numărul de școli active a crescut ușor față de anul trecut, de la 83 la 84: 2 școli au ieșit din calcul, fără absolvenți de gimnaziu evaluați în 2026 (Școala Gimnazială Nikos Kazantzakis și Școala Primară Măgureni), în timp ce 3 școli noi au intrat cu candidați, printre care Școala Gimnazială „Aurel Vlaicu” din Brăila.
La polul opus, Școala Gimnazială „Anton Pann” din Brăila a înregistrat cea mai mică medie din tot județul în 2026 (3.97, pe un eșantion de 28 de candidați, suficient de mare încât rezultatul să nu poată fi pus pe seama întâmplării), iar cel mai mic număr de candidați dintr-o singură școală l-a avut Școala Gimnazială Unirea, cu doar 4 elevi evaluați.
Poziția județului Brăila la nivel național
La nivel național, Brăila a coborât 2 poziții între 2025 și 2026, de pe locul 3 pe locul 5 din 42 de județe (clasament după procentul de candidați cu medie de cel puțin 5), rămânând totuși în top 5 al țării în ambii ani. E aceeași amploare de scădere ca la Galați, care a coborât tot 2 poziții (de pe locul 5 pe locul 7), dar mai blândă decât la Bacău (-4 poziții) sau Brașov (-3 poziții), și în sens opus față de Suceava, care a urcat 2 poziții în aceeași perioadă. Pentru context complet la nivel de țară, vezi articolul nostru cu rezultatele naționale ale Evaluării Naționale 2026.
Contestații în Brăila
Din cele 3.446 de lucrări evaluate în Brăila, 184 au fost contestate (5.34%), peste rata din Prahova (5.00%), dar sub cea din Brașov (5.81%) sau Timiș (5.84%). Dintre acestea, 120 au dus la creșterea notei și 52 la scăderea ei, iar 12 au rămas neschimbate.
Variația de la an la an
| Indicator | 2025 | 2026 | Variație |
|---|---|---|---|
| Școli cu medie > 8.00 | 9 | 6 | -3 |
| Medie generală județ | 6.78 | 6.27 | -0.51 |
| Total candidați | 2.013 | 1.828 | -185 |
| Note de 10 | 2025 | 2026 | Variație |
|---|---|---|---|
| Medie generală Evaluare Națională | 2 | 0 | -2 |
| Limba Română | 7 | 4 | -3 |
| Matematică | 15 | 1 | -14 |
O medie generală de 10 necesită o notă perfectă simultan la Română și la Matematică, motiv pentru care astfel de cazuri sunt rare. Brăila a avut 2 astfel de cazuri în 2025, dar niciunul în 2026 – o dispariție care se potrivește cu tiparul general al județului, unde ambele materii au scăzut, dar Matematica mult mai abrupt.
Distribuția mediilor pe tot județul (2025 vs 2026)
Dincolo de top 20, iată cum arată distribuția mediilor pentru candidații evaluați din Brăila, în ambii ani:
| Interval | 2025 | 2026 | Variație |
|---|---|---|---|
| Sub 5 | 195 | 308 | +113 |
| 5 – 6 | 227 | 289 | +62 |
| 6 – 7 | 340 | 267 | -73 |
| 7 – 8 | 402 | 317 | -85 |
| 8 – 9 | 402 | 373 | -29 |
| 9 – 10 | 274 | 166 | -108 |
| Exact 10 | 2 | 0 | -2 |
Tiparul arată o deplasare clară spre partea de jos a distribuției: cu 113 mai mulți candidați din Brăila au obținut medii sub 5 în 2026 față de 2025, iar intervalul 5-6 a mai adăugat încă 62. În același timp, toate intervalele de sus au scăzut, cel mai mult 9-10 (-108), urmat de 7-8 (-85) și 6-7 (-73). Nu se poate stabili o cauză unică pentru această schimbare pe baza a doar 2 ani de date. Tiparul poate reflecta dificultatea subiectelor din 2026, compoziția generației de candidați sau alți factori la nivelul întregului județ.
Concluzie
Clasamentul școlilor gimnaziale din Brăila pentru 2026 arată o distribuție a mediilor între 7.01 și 8.94 în top 20, cu Colegiul Național „Gheorghe Munteanu Murgoci” din Brăila păstrând locul 1 din 2025 cu exact aceeași medie, 8.94, un caz de stabilitate perfectă rar întâlnit în această comparație. Spre deosebire de acest vârf stabil, media generală a județului a scăzut vizibil, de la 6.78 la 6.27 (-0.51 puncte), iar la nivel național, Brăila a coborât de pe locul 3 pe locul 5 din 42 de județe, rămânând totuși în top 5 al țării în ambii ani.
Analiza comparativă 2025-2026 oferă context istoric util: 7 din cele 20 de școli din top au crescut, 3 au rămas stabile, iar 10 au scăzut. La nivel de materie, Limba Română a condus la notele de 10 în 2026, dar nu pentru că ar fi crescut, ci pentru că Matematica a scăzut mult mai abrupt, de la 15 la doar 1 notă de 10. Aceste observații se bazează pe datele din ultimii 2 ani și oferă perspective limitate despre volatilitate, nu predicții pentru anul viitor.
Pentru părinți:
- Folosește rezultatele ca punct de plecare, nu ca verdict final.
- Exersează cu teste grilă pentru Evaluarea Națională.
- După rezultate, consultă calculatorul de admitere la liceu.
- Aruncă un ochi și peste ghidul nostru cu top licee Brăila, care arată ce medii de admitere au avut absolvenții de gimnaziu în anii anteriori.
- Pentru pregătire completă, vezi și ghidul nostru despre Evaluarea Națională 2026, plus rezultatele Evaluării Naționale 2026 la nivel de țară.
Toate datele prezentate sunt extrase din rezultatele oficiale ale Evaluării Naționale publicate de Ministerul Educației pentru 2025 și 2026, disponibile la evaluare.edu.ro.
Dacă observi o greșeală în datele din acest articol, ne poți scrie la adresa de pe pagina de contact. Vrem ca informațiile prezentate să fie cât mai exacte.
Întrebări frecvente
Cum se calculează media la Evaluarea Națională?
Media se calculează de Ministerul Educației pe baza notelor obținute la Limba Română și Matematică (și, acolo unde e cazul, Limba Maternă), conform metodologiei oficiale. Nu reprezintă o notă acordată de școală, ci rezultatul unui examen național unic, corectat extern.
Ce înseamnă o medie de 7 la Evaluarea Națională în Brăila?
În 2026, media generală în județul Brăila a fost 6.27. O medie de 7 te-ar fi plasat peste media județeană, chiar în apropierea pragului de intrare în top 20, care se oprește la 7.01. Pentru a vedea la ce licee din Brăila o astfel de medie ar fi fost suficientă în anii anteriori, folosește calculatorul de admitere la liceu.
Atenție: fiecare generație de candidați e diferită, iar datele istorice oferă context, nu garanții pentru anul curent.
De ce a rămas Colegiul Național „Gheorghe Munteanu Murgoci” pe locul 1 în Brăila doi ani la rând, cu exact aceeași medie?
Cu o medie de 8.94 în ambii ani, Colegiul Național „Gheorghe Munteanu Murgoci” din Brăila e un caz rar de stabilitate perfectă într-o comparație pe doar 2 ani: nu doar că a rămas pe locul 1, dar media în sine nu s-a mișcat deloc, nici măcar la a doua zecimală, pe un eșantion solid de 28 de candidați în 2026. Asta nu înseamnă că rezultatul e garantat să se repete identic în 2027 – cu doar 2 ani de date, orice comparație rămâne context istoric, nu o regulă fixă. Arată însă că performanța de vârf a acestui colegiu nu a fost un accident dintr-un singur an.
Cum se compară Brăila cu alte județe la Evaluarea Națională 2026?
Brăila a coborât 2 poziții la nivel național între 2025 și 2026, de pe locul 3 pe locul 5 din 42 de județe, după procentul de candidați cu medie de cel puțin 5, dar a rămas în top 5 al țării în ambii ani. E aceeași amploare de scădere ca la Galați (tot -2 poziții, de pe locul 5 pe locul 7), dar mai mică decât la Bacău (-4 poziții) sau Brașov (-3 poziții). Vezi clasamentul complet pe județe pentru context național. O schimbare de poziții reflectă performanța relativă față de celelalte județe, nu neapărat o schimbare de fond în calitatea educației.