E dimineață, ai deschis telefonul înainte de cafea și ai intrat direct pe edu.ro să vezi dacă media copilului s-a schimbat după contestații. Mulți părinți au trecut prin exact acest moment în ultimele zile. Rezultatele Evaluării Naționale 2026, publicate oficial de Ministerul Educației după centralizarea contestațiilor, sunt acum finale, iar cifrele la nivel național spun o poveste destul de diferită față de anul trecut.
Nu vorbim doar despre media copilului tău. Vorbim despre un tablou complet: câți candidați au susținut examenul, câte medii de 10 au fost în toată țara, cum arată clasamentul județelor și ce s-a întâmplat cu contestațiile depuse. Toate datele din articolul acesta vin din comunicatele de presă publicate de minister pentru sesiunile 2025 și 2026, așa că poți compara direct, an cu an, fără presupuneri.
Acesta este un ghid complet cu rezultate Evaluare Națională 2026: trecem prin cifrele generale, comparația dintre Română și Matematică, clasamentul pe județe cu cei care au urcat sau au coborât cel mai mult, situația contestațiilor și, la final, ce înseamnă concret toate aceste cifre pentru admiterea la liceu.
Rezultate Evaluare Națională 2026 vs. 2025: cifrele generale

Primul lucru care sare în ochi e numărul de candidați. În 2025 s-au înscris 159.229 de elevi de clasa a VIII-a, iar în 2026 numărul a scăzut la 148.268, cu aproape 11.000 mai puțini. Dintre cei înscriși, 152.235 s-au prezentat efectiv la probe în 2025, față de 143.251 în 2026.
Procentul candidaților cu o medie de cel puțin 5 a scăzut vizibil: de la aproximativ 83,2% în 2025 (126.617 din 152.235 prezenți) la aproximativ 79,1% în 2026 (113.316 din 143.251 prezenți). E o diferență de peste 4 puncte procentuale față de anul trecut, la un examen susținut de o generație întreagă.
Cea mai mare surpriză vine însă de la mediile perfecte. În 2025, 85 de candidați au obținut media generală 10, adică nota maximă la toate probele susținute. În 2026, doar 7 candidați din toată țara au reușit această performanță. Practic, numărul mediilor de 10 s-a redus la aproape o zecime față de anul trecut, o diferență foarte mare între cele două sesiuni de examen.
Iată cum arată mediile de la Evaluarea Națională 2026, comparate cu 2025:
| Indicator | 2025 | 2026 |
|---|---|---|
| Candidați înscriși | 159.229 | 148.268 |
| Candidați prezenți | 152.235 | 143.251 |
| Candidați cu medie ≥ 5 | 126.617 (83,2%) | 113.316 (79,1%) |
| Medii generale de 10 | 85 | 7 |
Rata de prezență a fost, de fapt, ușor mai mare în 2026 (96,6% dintre înscriși s-au prezentat, față de 95,6% în 2025), așa că scăderea procentului de medii peste 5 nu vine din absenteism. Vine din notele efectiv obținute la probe.
Comunicatele de presă ale ministerului nu detaliază motivele din spatele scăderii numărului de candidați înscriși, așa că ne rezumăm la ce arată cifrele oficiale: cu aproape 11.000 de candidați mai puțin decât în 2025, dar cu o rată de prezență la fel de bună, sau chiar puțin mai bună.
Scăderea mediilor de 10 nu înseamnă doar mai puține note perfecte, ci și mult mai puține județe care le-au avut. În 2025, 23 din cele 42 de județe aveau cel puțin un candidat cu media 10. În 2026, doar 5 județe mai pot spune același lucru.
Restul de 19 județe care aveau cel puțin o medie de 10 în 2025 (printre care Cluj, Brașov, Timiș, Constanța sau Buzău) nu mai au niciuna în 2026. Singura excepție e Mureș: anul trecut nu avea nicio medie de 10, iar acum are una.
Comparație Română și Matematică: cine a avut mai multe medii de 10

Dacă la nivel general vorbim despre o scădere, la nivel de materii povestea ia o întorsătură neașteptată. În 2025, Matematica a produs de două ori mai multe medii de 10 decât Română: 976 față de 489. Anul acesta, situația s-a inversat complet. La Română au fost 402 medii de 10, în timp ce la Matematică au fost doar 108.
Cu alte cuvinte, în 2025 Matematica era materia „generoasă” cu notele maxime, iar în 2026 Română a depășit-o clar, având de aproape patru ori mai multe medii de 10. Nu e o regulă care se repetă constant de la un an la altul – e pur și simplu ce arată cifrele oficiale pentru aceste două sesiuni, și arată cât de mult se pot schimba rezultatele la o materie de la un an la altul.
| Materie | Nota 10 – 2025 | Nota 10 – 2026 | Medie ≥5 – 2025 | Medie ≥5 – 2026 |
|---|---|---|---|---|
| Română | 489 | 402 | 86,5% | 81,9% |
| Matematică | 976 | 108 | 76,3% | 74,3% |
Interesant e și cum s-a mișcat procentul candidaților cu medie de cel puțin 5 pe fiecare materie. La Română, procentul a scăzut cu 4,6 puncte (de la 86,5% la 81,9%). La Matematică, scăderea a fost mai mică, de doar 2 puncte (de la 76,3% la 74,3%), chiar dacă numărul mediilor de 10 la Matematică s-a prăbușit cu aproape 89%. Practic, la Matematică au dispărut aproape toate notele maxime, dar procentul general de candidați cu medie peste 5 a rămas relativ apropiat de anul trecut. Asta arată că scăderea de anul acesta s-a concentrat mai ales la vârful ierarhiei (notele de 9-10), nu neapărat la baza ei.
Dacă vrei să exersezi exact genul de cerințe care au apărut anul acesta la Română și Matematică, resursele noastre cu subiectele oficiale de la Evaluarea Națională centralizează edițiile din anii anteriori și explică cum te poți autocorecta folosind baremul oficial.
Clasament județe Evaluarea Națională 2026

Datele oficiale permit și o comparație pe județe, iar aici imaginea e mult mai variată decât la nivel național. București rămâne pe primul loc și în 2026, cu 92,2% dintre candidați având medie de cel puțin 5 (față de 94% în 2025), urmat de Cluj, cu 90,3% (față de 92,2% anul trecut). Ambele județe își păstrează exact aceleași poziții ca în 2025.
După primele două locuri, diferențele dintre județe devin mult mai mici, iar clasamentul se schimbă considerabil de la un an la altul.
| Loc 2026 | Județ | Medie ≥5 (2026) | Medie ≥5 (2025) | Loc 2025 |
|---|---|---|---|---|
| 1 – | București | 92,2% | 94,0% | 1 |
| 2 – | Cluj | 90,3% | 92,2% | 2 |
| 3 ↑ | Prahova | 83,6% | 88,2% | 4 |
| 4 ↑ | Suceava | 83,4% | 86,4% | 6 |
| 5 ↓ | Brăila | 82,1% | 89,4% | 3 |
| 6 ↑ | Gorj | 82,0% | 85,3% | 7 |
| 7 ↓ | Galați | 81,6% | 86,4% | 5 |
| 8 ↑ | Argeș | 81,4% | 85,0% | 9 |
| 9 ↓ | Bistrița-Năsăud | 81,4% | 85,1% | 8 |
| 10 ↑ | Ilfov | 80,7% | 81,5% | 21 |
| 11 ↑ | Harghita | 80,6% | 80,4% | 24 |
| 12 ↑ | Alba | 80,5% | 82,6% | 19 |
| 13 ↓ | Brașov | 80,3% | 84,7% | 10 |
| 14 ↑ | Timiș | 79,5% | 83,2% | 18 |
| 15 ↓ | Iași | 79,4% | 84,7% | 11 |
| 16 ↓ | Bacău | 78,8% | 84,6% | 12 |
| 17 ↓ | Sibiu | 78,7% | 83,6% | 14 |
| 18 ↓ | Constanța | 77,9% | 83,2% | 17 |
| 19 ↑ | Maramureș | 77,5% | 81,3% | 22 |
| 20 ↑ | Dolj | 76,7% | 79,5% | 26 |
| 21 ↓ | Hunedoara | 76,5% | 82,2% | 20 |
| 22 ↓ | Vâlcea | 76,4% | 83,6% | 15 |
| 23 ↓ | Giurgiu | 75,9% | 84,2% | 13 |
| 24 ↑ | Covasna | 75,8% | 77,2% | 30 |
| 25 ↑ | Neamț | 75,6% | 77,8% | 29 |
| 26 ↑ | Sălaj | 75,2% | 77,9% | 27 |
| 27 ↓ | Buzău | 74,8% | 83,2% | 16 |
| 28 ↓ | Bihor | 74,4% | 80,1% | 25 |
| 29 ↑ | Satu Mare | 74,2% | 76,7% | 33 |
| 30 ↑ | Arad | 73,3% | 76,9% | 32 |
| 31 ↑ | Mureș | 73,3% | 75,3% | 36 |
| 32 ↑ | Vrancea | 72,1% | 75,0% | 37 |
| 33 ↓ | Olt | 71,9% | 80,7% | 23 |
| 34 ↑ | Botoșani | 71,6% | 75,4% | 35 |
| 35 ↓ | Ialomița | 71,1% | 77,1% | 31 |
| 36 ↓ | Dâmbovița | 70,9% | 77,8% | 28 |
| 37 ↑ | Tulcea | 70,9% | 73,9% | 39 |
| 38 – | Vaslui | 69,5% | 74,0% | 38 |
| 39 ↑ | Mehedinți | 68,0% | 72,6% | 40 |
| 40 ↑ | Teleorman | 67,4% | 72,4% | 41 |
| 41 ↓ | Caraș-Severin | 66,9% | 76,5% | 34 |
| 42 – | Călărași | 65,1% | 70,6% | 42 |
Toate cele 42 de județe au înregistrat scăderi ale procentului de medii peste 5 față de 2025, cu o singură excepție notabilă: Harghita, unde procentul a crescut ușor, de la 80,4% la 80,6%.
Cine a urcat și cine a coborât cel mai mult în clasament
Uitându-te doar la procentul brut de medii peste 5, pare că toate județele au mers în aceeași direcție, în jos. Dar clasamentul relativ, adică poziția fiecărui județ față de celelalte 41, spune altă poveste. Pentru că toate județele au scăzut cam în același ritm, unele au urcat locuri chiar dacă notele lor au fost, în termeni absoluți, mai slabe decât în 2025.
Cea mai mare surpriză vine din Harghita, care a urcat 13 locuri, de pe poziția 24 pe poziția 11. Ilfov a urcat 11 locuri (de pe 21 pe 10), iar Alba a câștigat 7 poziții (de pe 19 pe 12). Dolj și Covasna au urcat fiecare câte 6 locuri.
În direcția opusă, Buzău a coborât 11 locuri, de pe poziția 16 pe poziția 27, cea mai mare cădere din tot clasamentul. Giurgiu și Olt au pierdut fiecare câte 10 locuri, iar Dâmbovița a coborât 8 poziții.
| Județ | Loc 2025 | Loc 2026 | Schimbare |
|---|---|---|---|
| Buzău | 16 | 27 | -11 |
| Giurgiu | 13 | 23 | -10 |
| Olt | 23 | 33 | -10 |
| Dâmbovița | 28 | 36 | -8 |
| Vâlcea | 15 | 22 | -7 |
| Caraș-Severin | 34 | 41 | -7 |
Aceste mișcări sunt strict o fotografie a acestor două sesiuni de examen și nu spun nimic despre ce se va întâmpla anul viitor. Cu doar doi ani de date comparabile disponibile public, nu putem vorbi despre tendințe stabile pentru un județ anume, ci doar despre ce s-a schimbat concret între 2025 și 2026.
Dacă vrei să vezi și partea cealaltă a poveștii, adică la ce medii de admitere au intrat elevii în liceele de top în admiterea din 2025 (cele mai recente date complete disponibile), clasamentul nostru cu topul liceelor din România arată concret cum stă competiția pe județe pentru cele mai căutate licee.
Contestații Evaluarea Națională 2026 față de 2025

Numărul contestațiilor a scăzut semnificativ. În 2025 au fost depuse 19.101 contestații (11.354 la Română, 7.392 la Matematică și 355 la limba maternă), iar în 2026 numărul a coborât la 14.176 (8.981 la Română, 4.888 la Matematică și 307 la limba maternă). E o scădere de aproape 26% în total, chiar dacă și numărul de candidați a fost mai mic anul acesta.
Ce s-a întâmplat cu notele contestate arată un tipar asemănător în ambii ani. În 2025, din cele 19.101 contestații, 11.648 au dus la creșterea notei (61%), 5.454 au dus la scăderea ei (28,6%), iar 1.999 au rămas neschimbate (10,5%). În 2026, din 14.176 de contestații, 8.696 au dus la creștere (61,3%), 4.265 la scădere (30,1%), iar 1.215 au rămas neschimbate (8,6%).
| Contestații | 2025 | 2026 |
|---|---|---|
| Total depuse | 19.101 | 14.176 |
| Notă mărită | 11.648 (61,0%) | 8.696 (61,3%) |
| Notă micșorată | 5.454 (28,6%) | 4.265 (30,1%) |
| Notă neschimbată | 1.999 (10,5%) | 1.215 (8,6%) |
Proporția candidaților care au depus contestații a scăzut ușor și ea, nu doar în cifre absolute: raportat la numărul de lucrări evaluate, contestațiile au reprezentat circa 6,3% în 2025 și circa 5% în 2026. Distribuția rezultatelor contestațiilor (mai multe note mărite decât micșorate) a rămas însă practic identică în ambii ani.
Ce înseamnă aceste rezultate pentru admiterea la liceu
Aici ajungem la partea care contează cel mai mult pentru tine, ca părinte: media de la Evaluarea Națională formează media de admitere cu care copilul tău participă la repartizarea computerizată pe liceele din județ.
Faptul că, la nivel național, procentul de medii mari a scăzut ușor față de 2025 nu schimbă mecanismul de admitere în sine: opțiunile se completează tot pe baza mediei proprii, iar locul obținut depinde de cum se poziționează copilul tău față de ceilalți candidați din același județ, nu față de media națională. De aceea clasamentul pe județe contează mai mult decât cifra brută: dacă în județul tău procentul de medii mari a scăzut mai mult decât în alte județe, concurența pentru locurile bune s-ar putea să arate diferit față de anul trecut.
Cel mai simplu mod să vezi unde se situează media copilului tău e să o introduci în calculatorul de admitere la liceu, care îți arată, pe baza datelor de anul trecut, la ce licee și specializări din județul tău ar fi putut ajunge în 2025 cu media obținută. Poți testa mai multe variante: media exactă obținută, dar și scenarii apropiate, ca să vezi cât de mult contează fiecare zecime în lupta pentru un loc la liceul dorit.
Următorul pas practic, chiar dacă rezultatele finale sunt deja afișate, e completarea fișei de opțiuni. Aici contează ordinea în care așezi liceele și specializările, nu doar lista lor. Sistemul de repartizare computerizată alocă locurile în ordinea mediilor, ținând cont de prima opțiune disponibilă din fișa fiecărui candidat. Pentru a ști exact ce urmează în perioada următoare (depunerea opțiunilor, repartizarea computerizată și datele exacte de afișare a rezultatelor finale), calendarul admiterii la liceu 2026 centralizează toate termenele oficiale într-un singur loc.
Un ultim lucru de reținut: media obținută, oricare ar fi ea, contează pentru admiterea la liceu și determină la ce licee și specializări poate ajunge copilul tău din județul respectiv, comparativ cu ceilalți candidați.
Concluzie
Rezultatele finale ale Evaluării Naționale 2026 arată o generație care, la nivel național, a obținut medii ceva mai mici decât cea din 2025, cu o scădere mai vizibilă la vârful clasamentului (medii de 10 și medii peste 9) decât la mijlocul lui. Matematica a pierdut aproape toate notele maxime din 2025, în timp ce Română a rămas mai stabilă. Clasamentul pe județe s-a schimbat considerabil, cu Harghita și Ilfov drept cei mai mari câștigători de poziții, iar Buzău, Giurgiu și Olt drept cei mai mari perdanți. Contestațiile au fost, per total, mai puține decât anul trecut, dar cu o distribuție a rezultatelor (note mărite vs. micșorate) aproape identică.
Dincolo de cifre, ce contează e media copilului și poziția ei în județ. Folosește calculatorul de admitere pentru a vedea variantele realiste și calendarul oficial pentru a nu rata niciun termen din procesul de repartizare.
Întrebări frecvente despre rezultatele Evaluării Naționale 2026
Ce înseamnă „medie peste 5” la Evaluarea Națională?
Este procentul de candidați a căror medie generală (calculată din notele la Română și Matematică) a fost de cel puțin 5. E indicatorul folosit de Ministerul Educației în rapoartele oficiale pentru a descrie distribuția rezultatelor la nivel național și pe județe.
De ce a scăzut procentul de medii peste 5 în 2026 față de 2025?
Datele oficiale arată doar diferența dintre cele două sesiuni, fără să indice o cauză anume. Scăderea a fost mai accentuată la nivelul notelor mari (10 și peste 9) decât la baza clasamentului, iar Matematica a avut cea mai mare reducere a numărului de medii de 10.
Câte medii de 10 au fost la Evaluarea Națională 2026?
La nivel național au fost 7 candidați cu media generală 10, față de 85 în 2025. Pe materii, Română a avut 402 medii de 10 (față de 489 în 2025), iar Matematică a avut 108 (față de 976 în 2025).
Cum au evoluat contestațiile față de anul trecut?
Numărul contestațiilor a scăzut de la 19.101 în 2025 la 14.176 în 2026, o reducere de aproape 26%. Proporția notelor mărite după recorectare a rămas aproape identică în ambii ani, în jurul valorii de 61%.
Unde găsesc clasamentul complet pe județ și ce liceu poate accesa copilul meu?
Poți vedea rezultatele detaliate pe județ mai sus în acest articol, iar pentru a estima la ce licee ar fi putut ajunge copilul tău în 2025, cu media obținută, cel mai util instrument e calculatorul de admitere la liceu, actualizat cu datele oficiale de anul trecut.
Ce urmează după afișarea rezultatelor finale?
Urmează completarea și depunerea fișei de opțiuni pentru licee, apoi repartizarea computerizată pe baza mediei de admitere. Toate termenele exacte pentru etapa curentă sunt centralizate în calendarul admiterii la liceu 2026.

